ADDAMISSIA

19/01/2016

Social media, my ass!

Frate, ce sa zic? Am ajuns la concluzia ca Facebook-ul ar trebui sa dispara. Sau sa disparem noi din el. Nu stiu…cumva.

Din pricina meseriei, administrez un cont al mai sus mentionatei retele de social media. Nu am adaugat prieteni pentru ca nu asta ma intereseaza. Dar daca ati vedea cam ce recomandari face Facebook-ul la capitolul Add Friends, va jur ca o luati la fuga pana la granita cu ungurii. Niste fiinte absolut dubioase, romani melteni, femei de o penibilitate dusa la extrem ce-si pun niste poze infioratoare. Si cand te gandesti ca in fiecare zi, trecem unii pe langa altii si aparent, cu totii parem normali. Eh, Facebook-ul ii dezlantuie pe toti. Zici ca a dat strechea-n ei! Muierile trecute bine de 45 de ani le apuca destrabalarea si isi fac niste poze atat de penibile, in niste pozitii care pentru ele or fi sexy-porno, dar pentru ochiul privitorului cu o oarecare educatie, sunt degradante pentru specia numita femeie.

De masculi, ce sa mai zic…care mai de care la volan, evident. Ca, na! Trebuie sa fim soferi jmekeri, sa impresionam turma de muieri in calduri. Ba cu ochelarii de soare pe ochi, ba cu un pahar de ceva in mana…niste tristi obositi.

Of, nici macar nu vreau sa ma mai gandesc la ce imi este dat sa vad zilnic pe marita si slavita retea de socializare. Incep sa o asemuiesc din ce in ce mai tare cu Hi5, alta retea de socializare asasinata de Facebook. Cred ca acum au ajuns-o blestemele raposatei si se umple de toate nimicurile societatii.

Oh well, nu ar strica putina selectie in utilizatorii anumitor retele de social media.

Ma duc sa respir niste aer curat pe Twitter si pe LinkedIn…

 

 

05/12/2015

Un teanc de hartii

Filed under: Constatări Diverse,Uncategorized — Addamissia @ 8:08 PM
Tags: , , , , ,

Pentru ca vreau sa schimb mobila din casa, ieri am inceput sa scot din functiune unele piese de mobilier.

Aveam o comoda veche pe care statea televizorul. In ea stateau ascunse stive de dosare, caiete, carti si tot soiul de hartoage care la un moment dat, erau extrem de pretioase.

Am inceput sa scot strategic fiecare dosar din cele trei coloane inalte, foarte bine organizate de altfel, de dosare. Ma asezasem aparent confortabil pe covor, cu gandul ca in doua-trei ore le voi termina de studiat si de reorganizat. Curiozitatea m-a impins zdravan sa deschid fiecare dosar cu sina pe care scria F.J.(Facultatea de Jurnalism) si sa revad teancurile de cursuri scrise de mana cu atata pasiune. Am revazut nu cu la fel de mult drag cartile, manualele de politologie, epistemologie, deontologie, axiologie, filosofie antica/moderna/contemporana, metafilosofie, stiintele comunicarii, publicitate, genuri ziaristice…deja am obosit enumerandu-le si nu sunt toate.

Am gasit chiar si un dosar ce continea lucrari de control din liceu 🙂 . Ce de amintiri frumoase contin lucrarile alea. La fiecare lucrare cu nota buna stateam si ma intrebam cu voce tare oare de la cine am copiat atunci de am luat asa nota mare. Cele cu note mici sunt imposibil de uitat. Cu siguranta, fiecare dintre noi tine minte care a fost cea mai mica nota pe care a luat-o sau care a fost cel mai tare moment in care a fost prins copiind.

Ar fi inutil sa ma intreb cum de-am pastrat atatea carti si stive de mape pline cu notite si cursuri. A fost simplu: atat timp cat nu le-am vazut si nu m-au incomodat, am si uitat ca exista. Dar si cand le gasesti, parca sunt bucati rupte din alta lume. Parca am trait alta viata. Parca toate s-au intamplat acum 1000 de ani si ni se pare ciudat de ce nu mai simtim acea legatura puternica fata de aceste hartoage care ne-au mancat niste ani buni din viata si dupa urma carora am ramas cu niste diplome care, cine stie pe unde or mai fi si care oricum nu ne-au folosit la mare lucru.

Un teanc de hartii…pline de amintiri, pline de zilele din viata noastra. Atunci cand le-am scris, erau universul nostru. Acum…nu mai reprezinta decat o incarcare nejustificata a casei, ceva ce trebuie mutat sau in unele cazuri, chiar aruncat.

 

25/10/2015

Sa reinviem blogroll-ul!

Filed under: Miscelanea — Addamissia @ 9:13 PM
Tags: , , , , , ,

De astazi voi lansa la apa noul blogroll, locul unde voi pune numele virtual al celor pe care ii admir si pe care imi doresc sa ii citesc in putinul timp liber pe care il am.

Intamplarea face ca primele doua nume din blogroll sa fie si doua persoane pe care le apreciez enorm. Una dintre ele este Nina Despa, un om deosedit, un suflet cum rar ne este dat sa mai intalnim in zilele noastre, o prietena in adevaratul sens al cuvantului.

A doua persoana este Cipri Palamariu, omul de care ma leaga amintiri placute despre blogging, multe conversatii intinse pe ore si dragostea pentru un oras minunat: Brasovul 🙂 .

Voi continua sa adaug nume in blogroll doar daca acel blog merita. SI cand spun asta, ma refer la calitatea omului din spatele monitorului. Anii in care faceam schimb de link-uri au apus. Cred ca acum trebuie sa primeze calitatea, chiar daca e greu de obtinut. Nu ma intereseaza daca acest blog nu este citit sau vizitat. Nu ma intereseaza nici daca nu are o lista impresionanta si sonora de nume consacrate in blogging. I’ve grown up, nu-mi trebuie superficialitate.

Asa ca voi incerca sa tin standardele ridicate in ce priveste oamenii din mediul virtual.

Quality, not quantity!

29/06/2015

Teama de esec

Teama de esec apare atunci cand nu suntem siguri ca deciziile pe care le luam sunt cele bune. Teama de esec apare atunci cand noutatea ne destabilizeaza zona de confort. Teama de esec este o prelungire a fricii de a iesi din carapacea in care fiecare dintre noi isi traieste frustrarile, nemultumirile, gandurile negre.
Putini sunt cei care vor cu adevarat sa evadeze din bula atotprotectoare a confortului. Frica pune bariere in calea evolutiei oamenilor. Nu riscam nimic pentru ca nu stim ce se va intampla. Nu luam decizii privind ceva ce nu cunoastem pentru ca nu putem controla necunoscutul.
Nu lasam oamenii din jurul nostru sa ne iubeasca pentru ca traim in permanenta cu teama ca ne vor rani candva.
Nu ne schimbam jobul pentru ca, desi facem fix ceea ce nu ne place, e sigur ca salariul mediocru va intra pe card.
Nu ne parasim partenerul de viata pentru ca e mai important sa stie lumea ca nu esti singur, decat ca, sufleteste, esti distrus.
Ideea ca am putea esua ne transforma in niste fiinte lipsite de personalitate, supuse fatalitatii induse de propria noastra minte. Devenim proprii nostri sabotori prin lipsa de rationament in actiuni. Gandurile negative, lipsa respectului de sine, mediocritatea sunt doar cateva din aspectele care ne fac sa derapam de la normalitate.
Sunt multe de spus, dar si mai multe sunt de facut pentru a ne invinge fricile. Dorinta de a iesi din carapace trebuie sa porneasca din interiorul fiecaruia si sa fie sustinuta de o atitudine sanatoasa si o gandire pozitiva.

Published by Addamissia on WordPress for Android.
In love with technology!

23/06/2015

Scurta constatare

Cateodata, dupa ce mai mut cate o caramida p-aici, pe blog, mai citesc vechile postari. Le citesc cu mintea de acum 🙂 . Deunazi am obsevat ca anul 2009 a fost unul foarte bun pentru acest blog. Un an fructuos, cum s-ar spune. Cei mai multi vizitatori, cele mai multe vizualizari, cea mai buna pozitie din zelist.ro… locul 1328. Destul de bun pentru momentul acela, se pare.

Problema pe care mi-o pun acum este daca acest blog se mai poate ridica la un astfel de nivel, tinand cont ca acum zace pe undeva pe la 20000 in topul mentionat anterior. In anul 2015 nu mai are acelasi trafic, nici acelasi numar de vizitatori si nici acelasi numar de cititori fideli. Ceea ce este absolut normal, mai ales dupa o perioada de inactivitate.

Stiu insa ca la fel cum eu m-am lasat de scris la un moment dat, la fel se pot lasa si altii si asa, mai urcam o pozitie.

Totodata, perseverenta n-a omorat pe nimeni. Cum cat scriem mai des si ne folosim de micile trucuri de promovare a postarilor, mai urcam o treapta in top.

N-am pretentia sa ii ajung pe bloggerii consacrati. Nu ma intereseaza faima si nici locurile lor sus-puse din top.

Voi face insa un deal cu mine: sa scap de cele 5 cifre si sa ma situez pe un loc format din patru cifre 🙂 .

16/06/2015

Un nou inceput

Filed under: Stări de Spirit — Addamissia @ 9:00 PM
Tags: , , , , ,

M-am inscris la Facultatea de Filosofie si Jurnalism pentru ca imi placea sa scriu inca de copil. Despre orice. Despre oricine. Scriam kilometri de hartie. Pe alocuri, bateam campii. Cateodata mai eram si serioasa 🙂 . Totdeauna insa scriam cu pasiune. Era ca si cum cuvintele nu mai aveau loc in capul meu. Asa ca le asterneam pe hartie. Pana cand am descoperit „foaia de hartie” electronica, adica blogul.

Facultatea a trecut. La fel si anii petrecuti in online. Blogul a trait din scris si vizualizari pana cand s-au terminat cuvintele. Dupa care a urmat marea pauza. Pauza de la a face ceea ce-mi place.

Dupa o lunga perioada de „coma” verbala, intentia bloggerului Addamissia este de a reveni la vechea pasiune. Sigur ca nu va fi usor si asta cred ca poate spune orice om care iubeste scrisul si care la un moment dat, a simtit ca nu mai are nimic de spus. Pasiunile insa, nu trebuie asasinate. Timpul pe care il petrecem pe acest pamant, sub o anumita forma, este limitat. Pana la noua reincarnare, cel mai bine ar fi sa facem exact ceea ce ne place si ce ne defineste. In viata urmatoare, va fi prea tarziu.

06/06/2011

De luni…lejer

Filed under: Stări de Spirit — Addamissia @ 8:00 AM
Tags: , , , ,

Heh…Luni, again. Trec weekend-urile astea extrem de repede uneori. Cel mai tare mă enervează faptul că deşi nu îmi sună în creieri niciun telefon la 5 dimineaţa, tot nu reuşesc să mă trezesc mai tarziu, pe la 10-11…Ba mă trezesc chiar foarte odihnită într-o Sâmbătă dimineaţa, comparativ cu orice altă zi din săptămână.

Trecând de la una la alta, vă mărturisesc că de ceva vreme îmi caut maşină de spălat. Nu că n-aş găsi, că doar sunt full magazinele. Doar că sunt condiţionată de…uşa de la baie 😆 . Mai bine zis de tocul uşii de la baie care permite intrarea doar a ceva ce nu depăşeşte 58 cm. Dacă se poate, chiar mai mic de atât. Şi uite aşa, umblă mândra prin toate magazinele de profil cu ruleta în mână la măsurat maşini de spălat. Domnii de la Altex şi Flanco nu prea le au cu trecutul dimensiunilor pe descrierea produsului. Dacă te mănâncă să-i întrebi pe băieţii de pe raioane, sunt paraleli. Umblă şi ei tot după…ruletă. La DOmo şi Media Galaxy lucrurile stau ceva mai bine, reuşeşti să te informezi ceva mai bine.

O altă problemă ar fi alegerea mărcii. Am avut (şi încă mai am, dar defectă) un Whirlpool cu încărcare verticală. A mers circa 6 ani. Acum vreau una cu încărcare pe orizontală. În niciun caz Arctic sau Beko. Am o mare problemă cu mărcile astea două. Nici nu vreau să le văd. În schimb, aş avea de ales între Samsung, LG, Whirlpool, Bosch şi Indesit. Aici e bătălia. Despre restul caracteristicilor unei maşini de spălat nu are rost să vorbim că toate fac acelaşi lucru: spală şi storc.

Eh, poate o să reuşesc să-mi cumpăr una, în cele din urmă. Un lucru e sigur: până îmi cumpăr, o să le ştiu pe dinafară pe toate la câte modele văd 😆 .

Hai s-aveţi o săptămână cât mai faină!

Pagina următoare »

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.

Cipri Blog

Cipri Palamariu

poveștile mele

zâmbesc. visez. zâmbesc

ADDAMISSIA

Another Perspective of Life

%d blogeri au apreciat: